Capitolul 28 | Pavel e ospețit pe insula Malta și vindecă bolnavi. Sosirea în Italia. Pavel predică în Roma.

1. Odată scăpați, am aflat că insula se numește Malta.
2. Iar băștinașii nu mică omenie ne-au arătat; că din pricina ploii care cădea și a frigului, au aprins foc și ne-au primit pe toți la ei.
3. Și strângând Pavel o grămadă de vreascuri și punându-le pe foc, o viperă a ieșit din pricina căldurii și i s-a prins de mână.
4. Și când băștinașii au văzut jivina atârnată de mâna lui, ziceau unii către alții: „Nu-ncape-ndoială că omul acesta e un ucigaș; deși a scăpat din mare, dumnezeiasca dreptate nu i-a îngăduit să trăiască…“.
5. Dar el, scuturând jivina în foc, n-a suferit nici un rău.
6. Iar ei se așteptau ca el să se umfle sau să cadă dintr-o dată mort. Dar dacă mult au așteptat și au văzut că nimic rău nu i se întâmplă, și-au schimbat părerea și ziceau că el este un zeu.
7. Iar în împrejurimile acelui loc erau pământurile căpeteniei insulei, cu numele Publius, care ne-a primit și ne-a găzduit prietenos timp de trei zile.
8. Și s-a întâmplat că tatăl lui Publius zăcea în pat, cuprins de friguri și de dizenterie; la care intrând Pavel și rugându-se, și-a pus mâinile peste el și l-a vindecat.
9. Și dacă s-a petrecut aceasta, veneau la el și ceilalți din insulă care aveau boli, și se vindecau.
10. Și ei cu multă cinste ne-au cinstit; și la plecare ne-au încărcat cu cele de trebuință.
11. Și după trei luni am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase în insulă și care avea pe ea semnul Dioscurilor.
12. Și ajungând în Siracuza, am rămas acolo trei zile.
13. De unde, făcând un înconjur, am sosit la Regium. Și după o zi, a suflat vânt de miazăzi și-n ziua următoare am ajuns la Puteoli.
14. Găsind acolo frați am fost rugați să rămânem la ei șapte zile. Și așa am venit la Roma.
15. Și auzind despre noi frații de acolo, au venit în întâmpinarea noastră până la Forul lui Appius și la Trei-Taverne; pe care văzându-i Pavel, I-a mulțumit lui Dumnezeu și a prins curaj.
16. Iar când am intrat în Roma, sutașul i-a predat pe cei legați comandantului taberei, iar lui Pavel i s-a îngăduit să locuiască aparte, cu ostașul care-l păzea.
17. Și după trei zile, Pavel a chemat la el pe cei care erau fruntașii iudeilor. Și dacă s-au adunat, el le-a zis: „Eu, bărbați frați, deși n-am făcut nimic împotriva poporului sau a datinilor părintești, în legături am fost predat de la Ierusalim în mâinile romanilor.
18. După ce m-au cercetat, aceștia voiau să-mi dea drumul, deoarece nu era în mine nici o vină vrednică de moarte.
19. Dar când iudeii mi s-au împotrivit, eu am fost nevoit să cer să fiu judecat de cezar – dar nu ca să aduc vreo învinuire neamului meu.
20. Așadar, aceasta e pricina pentru care v-am chemat să vă văd și să vorbesc cu voi; că din pricina nădejdii lui Israel sunt eu legat cu lanțul acesta“.
21. Iar ei au zis către el: „Noi nici c-am primit din Iudeea scrisori despre tine, nici c-a venit cineva dintre frați să ne dea de veste sau să ne vorbească ceva rău despre tine.
22. Dar dorim să auzim de la tine ceea ce gândești; că-n privința acestei secte ne e cunoscut că pretutindeni i se stă-mpotrivă“.
23. Deci i-au rânduit o zi; și la gazdă i-au venit mai mulți. Și le vorbea de dimineața până seara, dând mărturie despre împărăția lui Dumnezeu, căutând ca și din legea lui Moise, și din profeți să-i încredințeze despre Iisus.
24. Și unii credeau în cele spuse, iar alții nu credeau.
25. Și neînțelegându-se unii cu alții, au plecat după ce Pavel a zis un cuvânt, că: „Bine a grăit Duhul Sfânt către părinții noștri prin Isaia profetul
26. când a zis: Mergi la poporul acesta și spune-i: Cu auzul veți auzi, dar nu veți înțelege, și cu privirea veți privi, dar nu veți vedea,
27. că inima acestui popor s-a împietrit și urechile lor greu aud și ochii lor s-au închis, ca nu cumva cu ochii să vadă și cu urechile să audă și cu inima să înțeleagă și să-și revină și Eu să-i vindec.
28. Deci cunoscut să vă fie vouă că această mântuire a lui Dumnezeu li s-a trimis păgânilor; și ei vor asculta!“
29. Și după ce a zis el acestea, iudeii au plecat, făcând între ei noian de-ntrebări.
30. Iar Pavel a rămas doi ani întregi în casa luată de el cu chirie; și pe toți care veneau la el îi primea,
31. propovăduind împărăția lui Dumnezeu și învățând despre Domnul Iisus Hristos cu toată îndrăznirea, fără nici o piedică.